NÚLĂ, nule, s. f. 1. (Cifra) zero; semn grafic care reprezintă această cifră. 2. (Rar) Lipsă de orice merit; incapacitate totală. – Din ngr. nula, lat. nulla, germ. Null.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NÚLĂ s.f. 1. (Cifra) zero. ♦ Semn grafic care reprezintă această cifră. 2. (Rar) Lipsă de orice merit; nulitate. [< germ. Null, cf. lat. nulla].
Sursa: Dicționar de neologisme
NÚLĂ s. f. zero. (< lat. nulla, germ. Null)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
núlă s. f., g.-d. art. núlei; pl. núleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită nulă f. 1. zero; 2. fig. nulitate: drapăndu-și nula EM. [Pol. NULA (din nemț. NUL)].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NÚLĂ, nule, s. f. 1. (Cifra) zero; semn grafic care reprezintă această cifră. 2. (Rar) Lipsă de orice merit; incapacitate totală. – Din ngr. nula, lat. nulla, germ. Null.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
nula - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul nul
nulă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul nul