MULÁ1, mulez, vb. I. Tranz. 1. A da formă unui obiect, prin presarea materialului plastic în tipare sau în matrițe. ♦ Fig. A da forma dorită, a modela, a fasona; a transforma. 2. A scoate în relief, a contura corpul sau o parte a corpului omenesc. ♦ Refl. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lipi de corp (scoțându-i în evidență formele). – Din fr. mouler.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MULÁ2 s. f. v. mola2.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MULÁ vb. I. tr. A fasona un material plastic prin presare în forme sau în matrițe. 2. refl. (Despre o haină etc.) A se lipi de corp; a lua perfect forma corpului. [< fr. mouler].
Sursa: Dicționar de neologisme
MULÁ vb. I. tr. 1. a da formă unui material plastic prin presare în tipare sau în matrițe. ◊ (fig.) a modela, a fasona. 2. a scoate în relief, a contura corpul omenesc sau o parte a lui. II. refl. (despre haine etc.) a lua perfect forma corpului. (< fr. mouler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
mulá (a ~) vb., ind. prez. 3 muleázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MULÁ1, mulez, vb. I. Tranz. 1. A da formă unui obiect, prin presarea materialului plastic în tipare sau în matrițe. ♦ Fig. A da forma dorită, a modela, a fasona; a transforma. 2. A scoate în relief, a contura corpul sau o parte a corpului omenesc. ♦ Refl. (Despre obiecte de îmbrăcăminte) A se lipi de corp (scoțându-i în evidență formele). – Din fr. mouler.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MULÁ2 s. f. v. mola2.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MULÁ vb. I. tr. A fasona un material plastic prin presare în forme sau în matrițe. 2. refl. (Despre o haină etc.) A se lipi de corp; a lua perfect forma corpului. [< fr. mouler].
Sursa: Dicționar de neologisme
MULÁ vb. I. tr. 1. a da formă unui material plastic prin presare în tipare sau în matrițe. ◊ (fig.) a modela, a fasona. 2. a scoate în relief, a contura corpul omenesc sau o parte a lui. II. refl. (despre haine etc.) a lua perfect forma corpului. (< fr. mouler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
mulá (a ~) vb., ind. prez. 3 muleázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MÚLĂ, mule, s. f. (Rar) Mulaj; p. ext. tipar, formă [Var.: mul subst.] – Din fr. moule.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a múlă, múle, s.f. (reg.) 1. catâr. 2. cal urât, greoi. 3. om lipsit de energie, bleg, prost.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
MÚLĂ s.f. (Franțuzism) Tipar, formă (în croitorie). [< fr. moule].
Sursa: Dicționar de neologisme
MÚLĂ s. f. mulaj; (p. ext.) tipar, formă (în croitorie). (< fr. moule)
Sursa: Marele dicționar de neologisme