Ráda f. (nume de femeĭe). V. Vlad.
Sursa: Dicționaru limbii românești
RÁDĂ1, rade, s. f. Zonă de apă din vecinătatea unei coaste, cu sistem de apărare naturală sau artificială, servind la adăpostirea navelor într-un port împotriva vânturilor, valurilor sau curenților. – Din fr. rade.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
RÁDĂ2, rade, s. f. (La unele popoare slave) Denumire dată consiliului, adunării, organului central al puterii. – Din pol., rus. rada.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a RÁDĂ s.f. Zonă de apă din vecinătatea unei coaste, apărată prin diguri de valuri și de curenți, unde se adăpostesc navele. [< fr. rade, it. rada].
Sursa: Dicționar de neologisme
RÁDĂ s. f. zonă de apă din vecinătatea unui port, apărată prin diguri de valuri și curenți, unde navele staționează la ancoră. (< fr. rade)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
rádă (ráde), s. f. – Consiliu, adunare. Pol. rada (Tiktin). Sec. XVII, înv.Sursa: Dicționarul etimologic român 1) rádă f., pl. e (pol. rada, d. germ. rat). Vechĭ. Sfat, adunare.
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) *rádă f., pl. e (fr. rade, d. engl. road, vechĭ rod, id.). Mar. Mare basin [!] natural saŭ artificial în care se pot adăposti corăbiile într´un port în ainte [!] de a ĭeși în largu măriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
rádă s. f., g.-d. art. rádei; pl. rádeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită radă f. mare basin (natural sau artificial) spre mare unde corăbiile se pot adăposti (= fr. rade).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
RÁDĂ1, rade, s. f. Zonă de apă din vecinătatea unei coaste, cu sistem de apărare naturală sau artificială, servind la adăpostirea navelor într-un port împotriva vânturilor, valurilor ori curenților. – Din fr. rade.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) RÁDĂ2, rade, s. f. (La unele popoare slave) Denumire dată consiliului, adunării, organului colegial al puterii. – Din pol., rus. rada.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
radă - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul rade
radă - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, singular - pentru cuvantul rade
râdă - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, plural - pentru cuvantul râde
râdă - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a III-a, singular - pentru cuvantul râde