porcán1, porcáni, s.m. (reg.) 1. om obraznic, mizerabil. 2. porc mare, porcoi. 3. peștișor cu corpul în formă de fus, care trăiește în apele de deal și de șes; porcușor, porcaș. 4. (fig.) epitet depreciativ pentru un om lacom, nesimțit, grosolan, fără caracter, obraznic, mincinos, indecent. 5. ciupercă comestibilă, cu pălărie cărnoasă de culoare brună-cenușie, cu piciorul scurt, neted, care crește prin pădurile de brad.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
PORCÁN, (1) porcani, s. m., (2) porcane, s. n. 1. (Reg.) Porc mare. ♦ Fig. Om nerușinat, lacom, ticălos. 2. Grămadă de fân, de paie etc.; căpiță. – Din porc + suf. -an.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
1) porcán m. (d. porc). Fam. Mare porc (uzitat maĭ ales ca ocară cuĭva): ĭeșĭ afară, măĭ porcane !
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) porcán n., pl. e (d. lat. pŏrca, scroafă, spinarea brazdeĭ = germ. furche). Est. Porcoĭ, grămadă de fîn maĭ mică de cît [!] căpița.
Sursa: Dicționaru limbii românești
porcan m. 1. porc (ca înjurătură): stăi, măi porcane ! CR.; 2. porcușor. ║ n. porcoiu de fân.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
porcán1, porcáni, s.m. (reg.) 1. om obraznic, mizerabil. 2. porc mare, porcoi. 3. peștișor cu corpul în formă de fus, care trăiește în apele de deal și de șes; porcușor, porcaș. 4. (fig.) epitet depreciativ pentru un om lacom, nesimțit, grosolan, fără caracter, obraznic, mincinos, indecent. 5. ciupercă comestibilă, cu pălărie cărnoasă de culoare brună-cenușie, cu piciorul scurt, neted, care crește prin pădurile de brad.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
PORCÁN, (1) porcani, s. m., (2) porcane, s. n. 1. (Reg.) Porc mare. ♦ Fig. Om nerușinat, lacom, ticălos. 2. Grămadă de fân, de paie etc.; căpiță. – Din porc + suf. -an.Sursa: Dicționarul limbii române moderne
1) porcán m. (d. porc). Fam. Mare porc (uzitat maĭ ales ca ocară cuĭva): ĭeșĭ afară, măĭ porcane !
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) porcán n., pl. e (d. lat. pŏrca, scroafă, spinarea brazdeĭ = germ. furche). Est. Porcoĭ, grămadă de fîn maĭ mică de cît [!] căpița.
Sursa: Dicționaru limbii românești
porcan m. 1. porc (ca înjurătură): stăi, măi porcane ! CR.; 2. porcușor. ║ n. porcoiu de fân.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a