VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a VECÉ2, veceuri, s. n. Closet. [Var.: vecéu s. n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset].Sursa: Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române
véce s. f., g.-d. art. vécii; pl. veci
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din sb. veće.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din scr. veće.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a VECÉ2, veceuri, s. n. Closet. [Var.: vecéu s. n.] – Din pronunțarea românească a inițialelor w[ater] c[loset].Sursa: Supliment la Dicționarul explicativ al limbii române véce s. f., g.-d. art. vécii; pl. veci
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
VÉCE, veci, s. f. 1. Organ suprem al puterii în unele orașe rusești în sec. X-XV. 2. Nume dat mai multor organe reprezentative ale puterii de stat din fosta Iugoslavie. – Din sb. veće.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)