SĂCULTEÁȚĂ s. f. v. săculteț.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a săculteață f. Mold. pungă de bani: c´o săculteață gura mi-ai astupat AL. [V. săculteț].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
SĂCULTEÁȚĂ s. f. v. săculteț.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)