PIRUÍ, pers. 3 píruie, vb. IV. Intranz. (Despre păsări) A cânta în triluri; a ciripi. – Formație onomatopeică.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a piruí, pírui, vb. IV (reg.) a ara a doua oară (pentru a curăța locul de pir).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
piruí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 píruie, imperf. 3 sg. piruiá; conj. prez. 3 să píruieSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită piruì v. a face rulade; pirue naiul. [Onomatopee].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PIRUÍ, pers. 3 píruie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre păsări) A cânta în triluri; a ciripi. – Formație onomatopeică.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)