PACEÁ, pacele, s. f. 1. (Înv.) Partea de la genunchi în jos a piciorului la animalele cu blană; p. ext. blană prelucrată, de calitatea a doua, de pe picioarele unor astfel de animale. 2. (Reg.) Mâncare asemănătoare cu piftia, preparată din picioare de vițel sau de miel, mai rar de pasăre etc., cu adaos de ouă, de oțet sau de usturoi. – Din tc. paça.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a paceá (pacéle), s. f. – 1. (Înv.) Pielea, blana de pe picioarele animalului. – 2. Fel de mîncare preparat din picioare de vițel. – Mr. păcea, megl. pacea. Tc. paça (Șeineanu, II, 279; Lokotsch 1601), cf. ngr. πατζας, alb., bg. pača, sb. pače.Sursa: Dicționarul etimologic român
PACEA, Ion (1924-1999, n. Horopani, Grecia), pictor român. M. de onoare al Acad. (1993). Peisaje („Marea”, „Port la Dunăre”), portrete („Figură pe fond negru”), compoziții (ciclul „Păsări”), naturi moarte („Flori”), viguros stilizate, cu acorduri cromatice grave și vibrante, asimilând organic spiritul creației populare.Sursa: Dicționar enciclopedic paceá f., pl. ele (turc. [d. pers.] pača, picĭor de animal; ngr. patzâs, bg. pača, sîrb. pače, pača). Vechĭ. Blană maĭ proastă făcută din picĭoarele animaluluĭ (V. misadă): paceá de vulpe. Azĭ. Cĭorbă groasă saŭ răciturĭ moĭ făcute din picĭoare de vițel saŭ și de burtă de vacă cu oŭ și lămîĭe saŭ cu oțet. – Și patcea (Doc. 1669, rev. Toc. 1, 339).
Sursa: Dicționaru limbii românești
paceá (înv., reg.) s. f., art. paceáua, g.-d. art. pacélei; pl. pacéle, art. pacéleleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită paceà f. 1. od. blană din picioare de samur; o dulamă de lastră verde cu paceà de samur OD.; 2. azi, mâncare din burtă de vacă sau din picioare de vițel, făcută ca o piftie cu ouă și cu oțet. [Turc. PAČA, lit. picior de animal].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PACEÁ, pacele, s. f. 1. (înv.) Partea de la genunchi în jos a piciorului la animalele cu blană; p. ext. blană prelucrată, de calitatea a doua, de pe picioarele unor astfel de animale. 2. (Reg.) Mâncare asemănătoare cu piftia, preparată din picioare de vițel sau de miel, mai rar de pasăre etc., cu adaos de ouă, de oțet sau de usturoi. – Din tc. paça.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
pacea - Substantiv feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul pace