nameá, naméle, s.f. (înv.) scrisoare oficială.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
nameá (-éle), s. f. – Adresă, comunicare oficială. Tc. (per.) name (Șeineanu, III, 83; Lokotsch 1551). Sec. XVIII, înv.Sursa: Dicționarul etimologic român
nameá f., pl. ele (turc. pers. name). Sec. 18. Scrisoare oficială. – Și naĭmea și năĭmea.
Sursa: Dicționaru limbii românești
Forme flexionare:
nămea - Verb, Indicativ, imperfect, persoana a III-a, singular - pentru cuvantul nămi