FALÍT, -Ă, faliți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de faliment; (om) insolvabil. ♦ Fig. (Persoană) care a suferit un eșec total, care s-a compromis din punct de vedere politic sau moral. – Din it. fallito.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a FALÍT, -Ă adj., s. m. (comerciant, industriaș, bancher) care se află în stare de faliment; bancrut. ◊ (fig.) (cel) care a suferit un eșec total; ruinat. (< it. fallito)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
FALÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Comerciant, industriaș, bancher) care a încetat plățile, declarat de o instanță judiciară în stare de faliment. ♦ (Fig.) Prăbușit, ruinat, distrus. [Cf. germ. Fallit, it. fallito].
Sursa: Dicționar de neologisme
*falít, -ă s. și adj. (it. fallito, de unde și fr. failli). Care a dat faliment: negustor falit. V. mufluz.
Sursa: Dicționaru limbii românești
falít adj. m., s. m., pl. falíți; adj. f., s. f. falítă, pl. falíteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită falit m. cel ce a dat faliment.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
FALÍT, -Ă, faliți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care se află în stare de faliment; (om) insolvabil. ♦ Fig. (Persoană) care a suferit un eșec total, care s-a compromis din punct de vedere politic sau moral. – Din it. fallito.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
Forme flexionare:
fălit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul făli