DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
DAM s. m. specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. (< germ. Dam/hirsch/, lat. dama)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DAM s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. [< lat. dama].
Sursa: Dicționar de neologisme
dam (dámuri), s. n. – 1. Grajd. – 2. Clădire mare, fabrică. Tc. dam „acoperiș” (Șeineanu, II, 153), cf. bg. dam „grajd”.Sursa: Dicționarul etimologic român dam n., pl. urĭ (turc. dam, acoperemînt, casă mare). Dobr. Grajd nepodit. Munt. Hardughie, casă enormă. Munt. Vest. Bordeĭ în care ĭernează bivoliĭ. Suc. Șură mică în dosu caseĭ, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. nam.
Sursa: Dicționaru limbii românești
dam1 (cerb) (rar) s. m., pl. damiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
dam2 (bordei) (reg.) s. n., pl. dámuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită dam n. palat în locuțiunea (familiară basmelor muntene): damuri de case. [Cf. turc. DAM, casă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DAM, Henrik Peter Carl (1895-1976), biochimist danez. Prof. univ. la Copenhaga. Lucrări privind fiziologia și biochimia nutriției. A descoperit vitamina K (1934) și a contribuit la izolarea ei în stare pură (1939). Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1943), împreună cu E.A. Doisy.Sursa: Dicționar enciclopedic DAMᾹN și DIU, terit. unional la V Indiei pe Coasta Malabur; 112 km2; 101,6 mii loc. (1991). Centru ad-tiv: Damān. Părțile componente ale terit. au făcut parte din Indiile Portugheze (Damān din 1559; Diu din 1535) până în 1962, când au revenit Indiei.Sursa: Dicționar enciclopedic DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele în formă de lopeți; cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = ansamblu de clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DAM s. m. specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. (< germ. Dam/hirsch/, lat. dama)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DAM s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. [< lat. dama].
Sursa: Dicționar de neologisme
dam (dámuri), s. n. – 1. Grajd. – 2. Clădire mare, fabrică. Tc. dam „acoperiș” (Șeineanu, II, 153), cf. bg. dam „grajd”.Sursa: Dicționarul etimologic român dam n., pl. urĭ (turc. dam, acoperemînt, casă mare). Dobr. Grajd nepodit. Munt. Hardughie, casă enormă. Munt. Vest. Bordeĭ în care ĭernează bivoliĭ. Suc. Șură mică în dosu caseĭ, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. nam.
Sursa: Dicționaru limbii românești
dam1 (cerb) (rar) s. m., pl. damiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită dam2 (bordei) (reg.) s. n., pl. dámuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
dam n. palat în locuțiunea (familiară basmelor muntene): damuri de case. [Cf. turc. DAM, casă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DAM, Henrik Peter Carl (1895-1976), biochimist danez. Prof. univ. la Copenhaga. Lucrări privind fiziologia și biochimia nutriției. A descoperit vitamina K (1934) și a contribuit la izolarea ei în stare pură (1939). Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1943), împreună cu E.A. Doisy.Sursa: Dicționar enciclopedic DAMᾹN și DIU, terit. unional la V Indiei pe Coasta Malabur; 112 km2; 101,6 mii loc. (1991). Centru ad-tiv: Damān. Părțile componente ale terit. au făcut parte din Indiile Portugheze (Damān din 1559; Diu din 1535) până în 1962, când au revenit Indiei.Sursa: Dicționar enciclopedic DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele în formă de lopeți; cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = ansamblu de clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
DAM s. m. specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. (< germ. Dam/hirsch/, lat. dama)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DAM s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. [< lat. dama].
Sursa: Dicționar de neologisme
dam (dámuri), s. n. – 1. Grajd. – 2. Clădire mare, fabrică. Tc. dam „acoperiș” (Șeineanu, II, 153), cf. bg. dam „grajd”.Sursa: Dicționarul etimologic român dam n., pl. urĭ (turc. dam, acoperemînt, casă mare). Dobr. Grajd nepodit. Munt. Hardughie, casă enormă. Munt. Vest. Bordeĭ în care ĭernează bivoliĭ. Suc. Șură mică în dosu caseĭ, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. nam.
Sursa: Dicționaru limbii românești
dam1 (cerb) (rar) s. m., pl. damiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită dam2 (bordei) (reg.) s. n., pl. dámuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită dam n. palat în locuțiunea (familiară basmelor muntene): damuri de case. [Cf. turc. DAM, casă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DAM, Henrik Peter Carl (1895-1976), biochimist danez. Prof. univ. la Copenhaga. Lucrări privind fiziologia și biochimia nutriției. A descoperit vitamina K (1934) și a contribuit la izolarea ei în stare pură (1939). Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1943), împreună cu E.A. Doisy.Sursa: Dicționar enciclopedic DAMᾹN și DIU, terit. unional la V Indiei pe Coasta Malabur; 112 km2; 101,6 mii loc. (1991). Centru ad-tiv: Damān. Părțile componente ale terit. au făcut parte din Indiile Portugheze (Damān din 1559; Diu din 1535) până în 1962, când au revenit Indiei.Sursa: Dicționar enciclopedic DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele în formă de lopeți; cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = ansamblu de clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți, cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DAM s. m. specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. (< germ. Dam/hirsch/, lat. dama)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
DAM s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. [< lat. dama].
Sursa: Dicționar de neologisme
dam (dámuri), s. n. – 1. Grajd. – 2. Clădire mare, fabrică. Tc. dam „acoperiș” (Șeineanu, II, 153), cf. bg. dam „grajd”.Sursa: Dicționarul etimologic român dam n., pl. urĭ (turc. dam, acoperemînt, casă mare). Dobr. Grajd nepodit. Munt. Hardughie, casă enormă. Munt. Vest. Bordeĭ în care ĭernează bivoliĭ. Suc. Șură mică în dosu caseĭ, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. nam.
Sursa: Dicționaru limbii românești
dam1 (cerb) (rar) s. m., pl. damiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită dam2 (bordei) (reg.) s. n., pl. dámuriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită dam n. palat în locuțiunea (familiară basmelor muntene): damuri de case. [Cf. turc. DAM, casă].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
DAM, Henrik Peter Carl (1895-1976), biochimist danez. Prof. univ. la Copenhaga. Lucrări privind fiziologia și biochimia nutriției. A descoperit vitamina K (1934) și a contribuit la izolarea ei în stare pură (1939). Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină (1943), împreună cu E.A. Doisy.Sursa: Dicționar enciclopedic
DAMᾹN și DIU, terit. unional la V Indiei pe Coasta Malabur; 112 km2; 101,6 mii loc. (1991). Centru ad-tiv: Damān. Părțile componente ale terit. au făcut parte din Indiile Portugheze (Damān din 1559; Diu din 1535) până în 1962, când au revenit Indiei.Sursa: Dicționar enciclopedic DAM1, dami, s. m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele în formă de lopeți; cerb-lopătar. – Din lat. dama.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) DAM2, damuri, s. n. (Reg.) Bordei pentru vite. ♦ Dam de case = ansamblu de clădiri mărețe, palate. – Din tc. dam.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
dam - Verb, Indicativ, imperfect, persoana I, plural - pentru cuvantul da
dam - Verb, Indicativ, imperfect, persoana I, singular - pentru cuvantul da
dăm - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana I, plural - pentru cuvantul da
dăm - Verb, Indicativ, prezent, persoana I, plural - pentru cuvantul da