CAST, -Ă, caști, -ste, adj. Pur, nepătat, neprihănit; virtuos. – Din lat. castus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CAST, -Ă adj. pur, neprihănit, neîntinat; nepătat, virtuos. (< it. casto, lat. castus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CAST, -Ă adj. Pur, neprihănit, neîntinat, nepătat; virtuos. [< lat. castus, cf. it. casto].
Sursa: Dicționar de neologisme
cast (cástă), adj. – Pur, neprihănit. It. casto, lat. castus (sec. XIX). – Der. castitate, s. f., din lat.Sursa: Dicționarul etimologic român CAST, -Ă, caști, -ste, adj. Pur, neprihănit; virtuos. – Lat. lit. castus.Sursa: Dicționarul limbii române moderne *cast, -ă adj., pl. caștĭ, caste (lat. castus). Curat, fără pată morală: suflet cast. Căruĭa nu-ĭ place vorba saŭ purtarea urîtă: ureche castă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cast adj. m., pl. caști; f. cástă, pl. cásteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
cast a. curat, rezervat și modest.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CAST, -Ă, caști, -ste, adj. Pur, nepătat, neprihănit; virtuos. – Din lat. castus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)