COSECÁNTĂ, cosecante, s. f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar. – Din fr. cosécante.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COSECÁNTĂ s. f. funcție trigonometrică a unui unghi egală cu secanta unghiului complementar. (< fr. cosécante)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COSECÁNTĂ s.f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar. [< fr. cosécante].
Sursa: Dicționar de neologisme
COSECÁNTĂ (‹ fr. {i}) s. f. Funcție trigonometrică ce asociază fiecărui unghi un anumit număr, egal cu secanta unghiului complementar și cu inversul numărului ce reprezintă sinusul acelui unghi; (în triunghiul dreptunghic) raportul dintre ipotenuză și cateta opusă unghiului.Sursa: Dicționar enciclopedic *cosecántă f., pl. e (co- și secantă). Geom. Secanta complementuluĭ unuĭ unghĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
cosecántă s. f., g.-d. art. cosecántei; pl. cosecánte; abr. cosecSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COSECÁNTĂ, cosecante, s. f. (Mat.) Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar; (în triunghiul dreptunghic) raportul dintre ipotenuză și cateta opusă unghiului. – Din fr. cosécante.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)