CONTÉNȚIE s.f. v. contențiune.
Sursa: Dicționar de neologisme
CONTÉNȚIE (‹ lat.) 1. (MED.) Menținerea în poziție normală a unui organ herniat, a unei articulații luxate etc., prin bandaj, aparat ghipsat sau prin alte mijloace. 2. (MED. VET.) Stăpînire forțată a animalelor în vederea examinării ori aplicării unui tratament prin procedee și cu ustensile adecvate (lavașa, frînghii etc.).Sursa: Dicționar enciclopedic