COLAGÉN s. n. (Biol.) Proteină care se găsește în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos și care prin fierbere se transformă în gelatină. ◊ (Adjectival) Țesut colagen. – Din fr. collagène.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COLAGÉN s. n. proteină complexă din țesutul conjuctiv, osos și cartilaginos. (< fr. collagène)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COLAGÉN, -Ă adj. (Despre substanțe) Care ajută la prepararea substanțelor gelatinoase. // s.n. Substanță organică albuminoidă, din care sunt constituite pielea, cartilajele etc. [< fr. collagène, cf. gr. kolla – clei, gennan – a naște].
Sursa: Dicționar de neologisme
COLAGÉN (‹ fr. {i} {s} gr. kolla „clei” + gennao „a produce”) s. n. Substanță din grupa scleroproteinelor, foarte rezistentă la acțiunea agenților chimici și a enzimelor care transformă proteinele. C. este prezent în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos; prin fierbere se transformă în gelatină.Sursa: Dicționar enciclopedic colagén1 adj. m., pl. colagéni; f. colagénă, pl. colagéneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită colagén2 s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COLAGÉN s. n. (Biol.) Proteină care se găsește în țesutul conjunctiv, osos și cartilaginos și care prin fierbere se transformă în gelatină. ◊ (Adjectival) Țesut colagen. – Din fr. collagène.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)