BÉNĂ, bene, s. f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. – Din fr. benne.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BÉNĂ s. f. 1. platformă închisă, cutie a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale. 2. cupă a unei macarale care prinde materialul de transportat. (< fr. benne)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
BÉNĂ s.f. 1. Platformă închisă a unui autocamion în care se așază încărcătura. 2. Cupă a unei macarale care prinde materialul de ridicat și transportat. [< fr. benne].
Sursa: Dicționar de neologisme
BÉNĂ (‹ fr.) s. f. 1. Recipient metalic (0,25-10 m3) folosit pentru transportul materialelor pulverulente sau granulare în vrac. 2. Cutie montată pe un vehicul, folosită pentru transportul materialelor.Sursa: Dicționar enciclopedic BÉNĂ, bene, s. f. 1. Partea autocamionului în care se încarcă materiale. Autocamion cu benă basculantă. 2. Cupă metalică (la macarale, elevatoare etc.) care transportă minereuri, cereale, pământ etc. – Fr. benne.Sursa: Dicționarul limbii române moderne bénă (parte a unui camion) s. f., g.-d. art. bénei; pl. béneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BÉNĂ, bene, s. f. 1. Parte a autocamionului în care se încarcă materialele. 2. Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. – Din fr. benne.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)