Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele beda:

Beda (Venerabilul) m. învățat teolog și istoric englez (673-735).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a



Beda (Venerabilul) m. învățat teolog și istoric englez (673-735).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

BÉDĂ, bede, s. f. (Înv. și reg.) Necaz, pacoste. – Din sl. beda.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

bédă (béde), s. f. – Necaz, supărare, grijă. Sl. bĕda, cf. bg. bĕdá, sb. bijeda, rut. bidá. Puțin obișnuit, se folosește în Trans., cu der. bedarnic, adj. (neomenos); bedarniță, s. f. (călău, zbir); bidi, vb. (a se chinui, a pătimi). Cf. obidă.
Sursa: Dicționarul etimologic român

bédă, -e, s.f. – 1. Nevoie, necaz, pacoste. 2. Drac. 3. Om isteț. – Din sl. bega, ucr. biga (MDA).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș