TÉRNĂ s.f. (Liv.) Complex compus din trei elemente. ◊ (Mat.) Ternă de referință = ansamblu de trei axe, cu origine comună, capabile a individualiza matematic punctele spațiale. [< fr. terne].
Sursa: Dicționar de neologisme
TÉRNĂ s. f. combinație de trei elemente. ♦ (mat.) ~ de referință = ansamblu de trei axe, cu origine comună, capabile a individualiza matematic punctele spațiale. ◊ (la loto) grup de trei numere câștigătoare pe aceeași linie orizontală. (< fr. terne)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
țernă f. V. țărnă: un pumn de țernă pe o scândură de brad AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
terna - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul tern
ternă - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul tern