REZONÁNT, -Ă, rezonanți, -te, adj. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil să intre în rezonanță. – Din fr. résonnant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a REZONÁNT, -Ă adj. Care se află în stare de rezonanță. ♦ Care răsună, răsunător. V. sonor. [< fr. résonnant].
Sursa: Dicționar de neologisme
REZONÁNT, -Ă adj. 1. (fiz.) susceptibil de a intra în rezonanță. 2. răsunător, sonor. (< fr. résonnant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
rezonánt adj. m., pl. rezonánți; f. rezonántă, pl. rezonánteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită REZONÁNT, -Ă, rezonanți, -te, adj. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil să intre în rezonanță. – Din fr. résonnant.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)