PAVÁ, pavez, vb. I. Tranz. A acoperi cu pavaj o stradă, o curte etc.; a executa un pavaj; a pavela. – Din fr. paver.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a PAVÁ vb. I. tr. A acoperi cu pavaj (o stradă, o curte etc.). [< fr. paver].
Sursa: Dicționar de neologisme
PAVÁ vb. tr. a acoperi cu pavaj. (< fr. paver)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
pavá (a ~) vb., ind. prez. 3 paveázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită pavà v. a pardosi, a așterne cu piatră, etc.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
PAVÁ, pavez, vb. I. Tranz. A acoperi cu pavaj o stradă, o curte etc.; a executa un pavaj; a pavela. – Din fr. paver.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) pávă, páve, s.f. (reg.) clin la încheierea de la subțioara cămășii, a sumanului.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
pávă (páve), s. f. – Clin la subsuoara mînecii de la ie. – Var. pahă. Pol. pacha, rut., rus. paha (Tiktin), cf. mag. páhac (Cihac, II, 520), mag. pálha (Candrea).Sursa: Dicționarul etimologic român pávă f., pl. e saŭ păvĭ (rut. páha, páhva, rus. pahá, pol. pacha, ung. páha, pálha și pálla, supsuoară [!], pavă). Petecu de la supsuoara cămășiĭ orĭ sumanuluĭ. – Dim. păviță, pl. e.
Sursa: Dicționaru limbii românești
pavă f. Mold. Tr. clin la încheierea de subțioară a cămășii, a sumanului, etc. [Ung. PÁHA].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a