ÓSIE, osii, s. f. Arbore sau ax terminat la cele două capete cu fusuri, pe care sunt montate roțile unui vehicul rutier. ◊ Expr. (Fam.) A unge osia = a mitui. – Din sl. osĩ.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ósie (ósii), s. f. – Ax, axă. Sl. osi (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 231; Conev 69; Petrovici, Dacor., X, 139), cf. bg., sb., cr., ceh., pol. os, rus. osi.Sursa: Dicționarul etimologic român
ósĭe f. (vsl. rus. osĭ, sîrb. bg. ceh. os. V. axă. Axă, fus în prejuru [!] căruĭa se învîrtește o roată, un glob.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ósie (-si-e) s. f., art. ósia (-si-a), g.-d. art. ósiei; pl. ósii, art. ósiile (-si-i-)Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită osie f. 1. lemnul în care intră roatele; 2. bucată de lemn sau fier de capetele căreia se învârtesc roatele căruței. [Slav. OSĬ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a