MANI s. m. pl. (la romani) sufletele celor morți, considerate ca divinități. (< lat. manes)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MANI s. m. pl. Nume dat în mitologia romanilor și a vechilor popoare italice sufletelor morților, considerate zei ocrotitori ai căminului. – Din lat. manes, -ium.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MANI s.m.pl. (La romani) Sufletele celor morți, considerate ca divinități. [< lat. manes].
Sursa: Dicționar de neologisme
Mani = Manes.
Sursa: Mic dicționar mitologic greco-roman
MANI (MANES sau MANIHEUS) (c. 216-275), probabil nobil persan. Întemeietorul maniheismului. Și-a expus doctrina într-un lung șir de predici în Persia, Asia Mică, India și China, apoi în șapte scrieri. Deși s-a bucurat de un mare prestigiu, nu a reușit să impună doctrina sa ca religie oficială. Suveranul sasanid, Bahram I (273-276), sub presiunea preoțimii mazdeiste, a decis încarcerarea lui M. care moare în temniță.Sursa: Dicționar enciclopedic MANÍ (‹ lat.) s. m. pl. (în mitologia romană) Sufletele celor morți, considerate divinități ocrotitoare ale familiei. Cultul zeilor m. a avut o mare amploare și persistență, lor fiindu-le consacrată sărbătoarea Parentalia (18-21 febr.).Sursa: Dicționar enciclopedic mani1 s. m. pl., art. mániiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
máni2/máni-máni (reg.) interj.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MANI s. m. pl. Nume dat în mitologia romanilor și a vechilor popoare italice sufletelor morților, considerate zei ocrotitori ai căminului. – Din lat. manes, -ium.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
mâni - Verb, Conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul mâna
mâni - Verb, Indicativ, prezent, persoana a II-a, singular - pentru cuvantul mâna
mani - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul man
mani - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul man