MOȘÍT, moșituri, s. n. Faptul de a moși; ocupația, îndeletnicirea de moașă. – V. moși.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MOȘÍT, -Ă, moșiți, -te, adj. v. MOȘI. – [DEX '98]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
moșít n., pl. urĭ. Acțiunea de a moși. Obstetrica, arta de a moși: a învăța moșitu.
Sursa: Dicționaru limbii românești
moșít s. n., pl. moșíturiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită moșit n. acțiunea de a moși: școala de moșit.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MOȘÍT, moșituri, s. n. Faptul de a moși; ocupația, îndeletnicirea de moașă. – V. moși.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MOȘÍT, -Ă, moșiți, -te, adj. v. MOȘI. – [DEX '98]
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare
moșít n., pl. urĭ. Acțiunea de a moși. Obstetrica, arta de a moși: a învăța moșitu.
Sursa: Dicționaru limbii românești
moșít s. n., pl. moșíturiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită moșit n. acțiunea de a moși: școala de moșit.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
moșit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul moși