MISÍT, misiți, s. m. 1. Persoană care mijlocește o tranzacție comercială; intermediar, samsar. 2. (Înv.) Emisar, sol. – Din ngr. mesitis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a misít (misíți), s. m. – 1. Agent de schimb. – 2. Intermediar, traficant. Ngr. μεσίτης (Berneker, II, 39; Tiktin), cf. bg., alb. mesit. – Der. misitie, s. f. (ocupația misitului; trafic, mai ales de influență), din ngr. μεσιτία; misiti, vb. (a interveni, a face trafic), din ngr. μεσιτεύω.Sursa: Dicționarul etimologic român
misít și (vechĭ) mesít m. (ngr. mesitis, vgr. mesites, mijlocitor, d. mésos, mediŭ. V. mesenter și mediŭ). Mijlocitor, comisionar, samsar în afacerĭ comerciale. Telal, acela care duce slugĭ la stăpîn. – Fem. misită, pl. e. V. barîșnic, malercă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
misít s. m., pl. misíțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită misit m. Mold. samsar, mijlocitor. [V. mesit].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MISÍT, misiți, s. m. 1. Persoană care mijlocește o tranzacție comercială; intermediar, samsar. 2. (Înv.) Emisar, sol. – Din ngr. mesitis.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)