HIPERESTEZÍE, hiperestezii, s. f. Sensibilitate exagerată a unui organ de simț. – Din fr. hyperesthésie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a HIPERESTEZÍE s. f. sensibilitate exagerată a unui organ de simț. (< fr. hyperesthésie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
HIPERESTEZÍE s.f. Sensibilitate exagerată a unui organ de simț. [Gen. -iei. / < fr. hyperesthésie, cf. gr. hyper – peste, aisthesis – senzație].
Sursa: Dicționar de neologisme
HIPERESTEZÍE (‹ fr.) s. f. Creștere a intensității senzațiilor și percepțiilor, datorată coborârii pragului senzorial. Apare în perioade de suprasolicitare nervoasă și fizică, în debutul bolilor infecto-contagioase sau psihice, când persoanele afectate nu suportă lumina, căldura, zgomotul.Sursa: Dicționar enciclopedic !hiperestezíe (-pe-res-/-per-es-) s. f., art. hiperestezía, g.-d. art. hiperestezíei; pl. hiperestezíi, art. hiperestezíileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită HIPERESTEZÍE, hiperestezii, s. f. Sensibilitate exagerată a unui organ de simț. – Din fr. hyperesthésie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)