DECRETÁRE, decretări, s. f. (Rar) Acțiunea de a decreta și rezultatul ei. – V. decreta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a DECRETÁRE s.f. Acțiunea de a decreta și rezultatul ei. [< decreta].
Sursa: Dicționar de neologisme
decretáre (de-cre-) s. f., g.-d. art. decretắriiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită DECRETÁRE s. f. Acțiunea de a decreta și rezultatul ei. – V. decreta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
decretare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul decreta