GIG1, giguri, s. n. Val mare de pânză. – Magh. vég.Sursa: Dicționarul limbii române moderne GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
GIG s. n. 1. ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe rulante pentru cei care trag la rame. 2. trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. (< engl. gig)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
GIG s.n. 1. Ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe mobile pentru vâslași. 2. Trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. [< engl. gig].
Sursa: Dicționar de neologisme
GIG2, gíguri, s. n. (Mold.) v. vig.Sursa: Dicționarul etimologic român gig, giguri, s.n. (reg.) Val de pânză; vig.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
GIG2, giguri, s. n. Ambarcație de sport cu scăunașe mobile, pe care șed cei ce manevrează vâslele. – Fr. gigue (< engl.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne
gig, V. vig.
Sursa: Dicționaru limbii românești
gig s. n., pl. gíguriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită gig n. Mold. val de pânză sau suman (de 70-100 metri): se fac multe giguri de sumani CR. [Tr. vig = ung. VÉG].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
GIG, giguri, s. n. Ambarcațiune sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)