ERONÁT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat, incorect (1). – Din fr. erroné.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ERONÁT, -Ă adj. greșit, inexact. (< fr. erroné)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
ERONÁT, -Ă adj. Greșit, inexact. [Cf. fr. erroné].
Sursa: Dicționar de neologisme
*eronát, -ă adj. (cuv. greșit format d. fr. erroné, it. erróneo, d. lat. erróneus, vagabond. Cp. cu cutanat). Barb. Greșit, cu erorĭ: propozițiune eronată.
Sursa: Dicționaru limbii românești
eronát adj. m., pl. eronáți; f. eronátă, pl. eronáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită eronat a. ce conține erori, greșit.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ERONÁT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat, incorect (1). – Din fr. erroné.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)