CÓRLĂ, corle. s. f. Pasăre acvatică migratoare, de mărimea unui porumbel, care trăiește în bălțile și iazurile cu stuf: găinușă-de-baltă (Gallinula chloropus). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a córlă1, córle, s.f. (reg.) adăpost primitiv pentru vite; poiată de nuiele; șură de scânduri; țarc, colibă, adăpost, târlă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
córlă2, córle, s.f. (reg.) 1. numele unei păsări acvatice cu pene măslinii-închise pe spate și cenușii pe pântece; curlă, găinuță, găinușă, pescar. 2. femeie vagaboandă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
1) córlă f., pl. e (cp. cu it. chiurlo, chiurli, fr. corlieu, corli, courlieu, courlis id.). Un fel de becață care trăĭește pe malu apelor (numenius [orĭ scólopax] arquatus). – Și curlă (cp. cu rut. kurlú, strigătu cocoruluĭ, și rus. kurlán, un fel de bîtlan).
Sursa: Dicționaru limbii românești
2) córlă f., pl. e (d. corlată). Nț. Colibă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
córlă s. f., g.-d. art. córlei; pl. córleSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită corlă f. un fel de găinușă de apă (Colymbus). [Onomatopee ca și fr. courlis și it. chiurlo].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
corlă f. Mold. țarc de vite: grajduri și corle pentru vite. [Formă trasă din corlată].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
CÓRLĂ, corle, s. f. Pasăre acvatică migratoare, de mărimea unui porumbel, care trăiește în bălțile și în iazurile cu stuf; găinușă-de-baltă (Gallinula chloropus). – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)