COREGÉNT, coregenti, s. m. Persoană care are parte egală la domnie cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. – Din fr. corégent.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COREGÉNT s. m. persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. (< fr. corégent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COREGÉNT s.n. Persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. [Cf. fr. corégent].
Sursa: Dicționar de neologisme
*coregént, -ă s. (co și regent). Regent împreună cu altu.
Sursa: Dicționaru limbii românești
coregént s. m., pl. coregénțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită COREGÉNT, coregenți, s. m. Persoană care are parte legală la domnie împreună cu monarhul, domnind efectiv pe lângă acesta. – Din fr. corégent.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)