COLÓS, coloși, s. m. 1. Statuie de o mărime extraordinară; p. ext. obiect de proporții foarte mari. 2. Om, animal de mărime și cu putere neobișnuite. [Pl. și: (n.) colosuri] – Din fr. colosse, lat. colossus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COLÓS s. m. 1. statuie de o mărime și de o măreție uimitoare. 2. (fig.) om, ființă (sau obiect) de proporții uriașe. (<fr. colose, lat. colossus, gr. kolossos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COLÓS s.m. 1. Statuie de o mărime și de o măreție uimitoare. 2. (Fig.) Om de o statură și de o putere neobișnuită; uriaș; (p.ext.) ființă (sau obiect) de proporții uriașe. [Pl. -oși, (s.n.) -osuri. / < lat. colossus].
Sursa: Dicționar de neologisme
*colós n., pl. urĭ și oase (vgr. kolossós, lat. colóssus). Statuă maĭ mare de cît mărimea naturală, cum a fost maĭ ales cea de bronz a luĭ Apóline, înaltă de 30 de metri, ridicată la intrarea portuluĭ din Rodos în sec. III în ainte [!] de Hristos și dărămată [!] de un cutremur și care se numea colosu de la Rodos. Casă foarte mare, hardughie. Om saŭ animal voluminos, matahală (și masc. doĭ coloșĭ). Fig. Niște colosurĭ de corăbiĭ, un colos de imperiŭ. V. uriaș.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!colós s. m., pl. colóșiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită colos n. și m. 1. statuă de o mărime extraordinară: coloase deșirate cu forma ca o turlă BOL.: Colosul dela Rodos, statua lui Apollon în bronz, înaltă de 30 m. si ridicată (sec. III a.Cr.) la intrarea portului din Rodos; 2. fig. om de statură foarte mare: e un colos; 3. fig. imperiu suveran foarte puternic: colosul dela Nord (Rusia).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COLÓS, coloși, s. m. 1. Statuie de o mărime extraordinară; p. ext. obiect de proporții foarte mari. 2. Om, animal de mărime și putere neobișnuite. [Pl. și: (n.) colosuri] – Din fr. colosse, lat. colossus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
COLÓS, coloși, s. m. 1. Statuie de o mărime extraordinară; p. ext. obiect de proporții foarte mari. 2. Om, animal de mărime și cu putere neobișnuite. [Pl. și: (n.) colosuri] – Din fr. colosse, lat. colossus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a COLÓS s. m. 1. statuie de o mărime și de o măreție uimitoare. 2. (fig.) om, ființă (sau obiect) de proporții uriașe. (<fr. colose, lat. colossus, gr. kolossos)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
COLÓS s.m. 1. Statuie de o mărime și de o măreție uimitoare. 2. (Fig.) Om de o statură și de o putere neobișnuită; uriaș; (p.ext.) ființă (sau obiect) de proporții uriașe. [Pl. -oși, (s.n.) -osuri. / < lat. colossus].
Sursa: Dicționar de neologisme
*colós n., pl. urĭ și oase (vgr. kolossós, lat. colóssus). Statuă maĭ mare de cît mărimea naturală, cum a fost maĭ ales cea de bronz a luĭ Apóline, înaltă de 30 de metri, ridicată la intrarea portuluĭ din Rodos în sec. III în ainte [!] de Hristos și dărămată [!] de un cutremur și care se numea colosu de la Rodos. Casă foarte mare, hardughie. Om saŭ animal voluminos, matahală (și masc. doĭ coloșĭ). Fig. Niște colosurĭ de corăbiĭ, un colos de imperiŭ. V. uriaș.
Sursa: Dicționaru limbii românești
!colós s. m., pl. colóșiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită colos n. și m. 1. statuă de o mărime extraordinară: coloase deșirate cu forma ca o turlă BOL.: Colosul dela Rodos, statua lui Apollon în bronz, înaltă de 30 m. si ridicată (sec. III a.Cr.) la intrarea portului din Rodos; 2. fig. om de statură foarte mare: e un colos; 3. fig. imperiu suveran foarte puternic: colosul dela Nord (Rusia).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
COLÓS, coloși, s. m. 1. Statuie de o mărime extraordinară; p. ext. obiect de proporții foarte mari. 2. Om, animal de mărime și putere neobișnuite. [Pl. și: (n.) colosuri] – Din fr. colosse, lat. colossus.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)