CINEMÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor independent de cauzele care o produc. [Gen. -cii. / < fr. cinématique, cf. gr. kinema – mișcare].
Sursa: Dicționar de neologisme
CINEMÁTICĂ (‹ fr. {i}) s. f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor materiale și mărimile ce caracterizează această mișcare (traiectorii, viteze, accelerații etc.), precum și legile ei generale, fără a lua în considerare cauzele ce o determină sau o influențează. ♦ C. stelară = capitol al astronomiei care studiază legitățile mișcării stelelor.Sursa: Dicționar enciclopedic
CINEMÁTICĂ s. f. 1. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, independent de masele lor și de cauzele care produc mișcarea. – Din fr. cinématique.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) cinemátică (ramură a mecanicii) s. f., g.-d. art. cinemáticiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită Forme flexionare:
cinematica - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul cinematic
cinematică - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul cinematic