CAUDÁT, caudate, s. n. (La pl.) Ordin de amfibieni cu coadă (Urodela, Caudata); (și la sg.) animal din acest ordin; urodel. [Pr.: ea-u-] – Din fr. caudates.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CAUDÁT, -Ă adj. I. prevăzut cu coadă. II. s. n. pl. ordin de batracieni cu corpul alungit, prevăzut cu coadă: salamandra, tritonul etc.; urodele. (< it. caudato, fr. caudé/s/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CAUDÁT, -Ă adj. Prevăzut cu coadă. // s.n.pl. Ordin de batracieni cu coadă (salamandra, tritonul etc.); urodele; (la sg.) animal din acest ordin. [< it. caudato, cf. fr. caudé].
Sursa: Dicționar de neologisme
*caudát, -ă adj. (lat. caudatus). Codat, cu coadă.
Sursa: Dicționaru limbii românești
caudát (ca-u-) s. n., pl. caudáteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CAUDÁT, caudate, s. n. (La pl.) Ordin de amfibieni cu coadă (Urodela, Caudata); (și la sg.) animal din acest ordin; urodel. [Pr.: ca-u-] – Din fr. caudate.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)