CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale navei. – Din fr. carlingue.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CARLÍNGĂ s. f. 1. parte a fuzelajului în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. piesă de legătură longitudinală, care unește diferite părți ale unei nave. (< fr. carlingue)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CARLÍNGĂ s.f. 1. Parte din fuzelajul unui avion în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. (Mar.) Piesă de legătură longitudinală care unește diferite părți ale unei nave. [Pl. -gi, -ge. / < fr. carlingue, cf. scand. kerling].
Sursa: Dicționar de neologisme
CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. Cabină în care stă pilotul unui avion și unde se află comenzile de zbor. – Fr. carlingue.Sursa: Dicționarul limbii române moderne carlíngă s. f., g.-d. art. carlíngii; pl. carlíngiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale ei. – Din fr. carlingue.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale navei. – Din fr. carlingue.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
CARLÍNGĂ s. f. 1. parte a fuzelajului în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. piesă de legătură longitudinală, care unește diferite părți ale unei nave. (< fr. carlingue)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CARLÍNGĂ s.f. 1. Parte din fuzelajul unui avion în care stă pilotul și unde se găsesc comenzile de zbor. 2. (Mar.) Piesă de legătură longitudinală care unește diferite părți ale unei nave. [Pl. -gi, -ge. / < fr. carlingue, cf. scand. kerling].
Sursa: Dicționar de neologisme
CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. Cabină în care stă pilotul unui avion și unde se află comenzile de zbor. – Fr. carlingue.Sursa: Dicționarul limbii române moderne carlíngă s. f., g.-d. art. carlíngii; pl. carlíngiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CARLÍNGĂ, carlingi, s. f. 1. Cabină pentru echipajul unui avion, în care stă pilotul și unde sunt instalate comenzile de zbor, aparatele de bord etc. 2. Grindă longitudinală din osatura unei nave, care servește la legarea diferitelor părți ale ei. – Din fr. carlingue.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)