CANOTIÉRĂ, canotiere, s. f. Pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. [chapeau] canotier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a CANOTIÉRĂ s. f. pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. (< fr. /chapeau/ canotier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
CANOTIÉRĂ s.f. Pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. [Pron. -ti-e-. / < fr. (chapeau) canotier].
Sursa: Dicționar de neologisme
CANOTIÉRĂ, canotiere, s. f. Pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. [Pr.: -ti-e-] – După fr. canotier.Sursa: Dicționarul limbii române moderne canotiéră (-ti-e-) s. f., g.-d. art. canotiérei; pl. canotiéreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită CANOTIÉRĂ, canotiere, s. f. Pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. [chapeau] canotier.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
canotiera - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, articulat - pentru cuvantul canotier
canotieră - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul canotier