BUȘÓN, bușoane, s. n. 1. Dop din plută, cauciuc, lemn etc. prevăzut cu ghivent. 2. Piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric. – Din fr. bouchon.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a BUȘÓN s.n. 1. Dop (cu ghivent). 2. Piesă cilindrică care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric; patron (3). [Pl. -oane. /< fr. bouchon].
Sursa: Dicționar de neologisme
BUȘÓN s. n. 1. dop (cu ghivent.) 2. piesă cilindrică din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric; patron1 (3). (< fr. bouchon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
bușon, bușoane s. n. (glum.) gură.Sursa: Dicționar de argou al limbii române BUȘÓN, bușoane, s. n. 1. Dop prevăzut cu ghivent. 2. Piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric. – Fr. bouchon.Sursa: Dicționarul limbii române moderne bușón s. n., pl. bușoáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită BUȘÓN, bușoane, s. n. 1. Dop din plută, cauciuc, lemn etc. prevăzut cu ghivent. 2. Piesă cilindrică de porțelan, care face parte din dispozitivul de siguranță al unui circuit electric. – Din fr. bouchon.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)