AUDIÉRE, audieri, s. f. Acțiunea de a audia. [Pr.: a-u-di-e-] – V. audia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AUDIÉRE s.f. Acțiunea de a audia și rezultatul ei ; (spec.) ascultarea martorilor într-un proces juridic. [Pron. a-u-di-e-. [< audia].
Sursa: Dicționar de neologisme
AUDIÉRE, audieri, s. f. Acțiunea de a audia. [Pr.: a-u-di-e-]Sursa: Dicționarul limbii române moderne audiére (a-u-di-e-) s. f., g.-d. art. audiérii; pl. audiériSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită AUDIÉRE, audieri, s. f. Acțiunea de a audia și rezultatul ei. [Pr.: a-u-di-e-] – V. audia.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
audiere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul audia