AFRIKÁANS s. n. Dialect al limbii olandeze vorbit de urmașii burilor în Republica Africa de Sud. [Pr.: africáns] – Din engl. Afrikaans, fr. afrikaans.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) AFRIKÁANS s.n. (Lingv.) Varietate a limbii olandeze, vorbită de afrikaanderi în sudul Africii. [< fr. afrikaans].
Sursa: Dicționar de neologisme
AFRIKÁANS s. n. limbă de origine olandeză, vorbită de afrikanderi. (< fr. afrikaans)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
afrikaans (limbă) [pron. africáns] (a-fri-kaans) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
afrikáans s.n. (lingv.) Dialect al limbii olandeze, caracterizat prin simplificare morfologică (reducerea flexiunii), diferențe în fonetică și influențe lexicale engleze, portugheze și malaysiene, vorbit de coloniștii buri și de descendenții acestora (afrikaanderi) în Africa de S, precum și în Botswana, Namibia, Zimbabwe. • /<engl. Afrikaans <cuv. olandez „african“. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)
Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare