AERO- Element de compunere însemnând „aer1”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. [Pr.: a-e-] – Din fr. aéro-.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a AERO- Element prim de compunere savantă având semnificația „aer”, care este în legătură cu „aerul”. [Pron. a-e-, var. aer-, aeri-. / < fr. aer(o)-].
Sursa: Dicționar de neologisme
AERO-/AERI- elem. „aer”. „avion”, „aviație”. (< fr. aéro-, aéri- cf. gr. aer-, -os)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
AERO- Element de compunere însemnând „aer”, care servește la formarea unor substantive ca: aerogramă și a unor adjective ca: aeropurtat. – Fr. aéro- (< gr.).Sursa: Dicționarul limbii române moderne AERO- Element de compunere însemnând „aer1”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. aéro-.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)