ACONTÁRE, acontări, s. f. Acțiunea de a aconta și rezultatul ei; acont. – V. aconta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ACONTÁRE s.f. Acțiunea de a aconta. [< aconta].
Sursa: Dicționar de neologisme
ACONTÁRE s. f. Acțiunea de a aconta.Sursa: Dicționarul limbii române moderne acontáre s. f., g.-d. art. acontắrii; pl. acontắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ACONTÁRE, acontări, s. f. Acțiunea de a aconta și rezultatul ei; acont. – V. aconta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
acontare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul aconta