Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele acostare:

ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta și rezultatul ei. – V. acosta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

ACOSTÁRE s.f. Acțiunea de a acosta. ♦ Ciocnirea vagoanelor unui tren garat de un alt tren venind pe o linie laterală. [< acosta].
Sursa: Dicționar de neologisme


ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

acostáre s. f., g.-d. art. acostắrii; pl. acostắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta și rezultatul ei. – V. acosta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ACOSTÁRE, acostări, s. f. Acțiunea de a acosta. 1. (Mar.) Manevră de apropiere și de oprire la țărm a unui vas. Copiii, cu pasul lor mărunt, o încurcau. Îi luă de mînă ca să poată merge mai iute, să fie față la acostarea lui [a vaporului]. BART, E. 317. 2. F i g. Faptul de a opri pe cineva din drum, adresîndu-i-se în mod supărător.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane

Forme flexionare:

acostare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul acosta