SOPRON [ʃțopron], oraș în NV Ungariei situat pe râul Ikva, în apropiere de lacul Fertö, la 3 km de granița cu Austria; 56 mii loc. (2003). Nod feroviar. Centru comercial și viticol. Piață agricolă. Ind. textilă, chimică, de prelucr. a lemnului și alim. (zahăr, vin, conservarea fructelor). Izvoare cu ape termale. Muzeu Muzeu memorial „Franz Listz”. Mănăstire benedictină, cu biserică în stil gotic (1280), bisericile Sf. Mihail (1484), în stil gotic, Sf. Gheorghe (sec. 15) și dominicană (sec. 18); casa „Storno” (sec. 15, refăcută în sec. 17). Pe locul unei așezări celtice s-a dezvoltat un centru militar roman cu numele Scarabantia Iulia. În sec. 10, aici s-au așezat ungurii, care au construit o fortificație. Printr-un plebiscit (19210 s-a hotărât să treacă de la Austria la Ungaria. Turism.Sursa: Dicționar enciclopedic ȘOPRÓN, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru unelte agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șópru s. n.] – Din germ. Schoppen.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
șoprón (Munt. Mold. sud) n., pl. oane și șopru (Munt. Olt. Trans. Maram.) n., pl. urĭ și șoapre (germ. schoppen, schuppen, fr. échoppe, engl. shop; ceh. šopa, pol. szopa, sîrb. šupa. V. șop). Adăpost de scîndurĭ (șură) de ținut lemne, butoaĭe, trăsurĭ și alte lucrurĭ de ale gospodăriiĭ. – În Dor. șopru e un acoperemînt de stuf pus direct pe pămînt. – Și șoprán, pl. e (Hațeg). V. grajd, hambar, hangar, remiză, gașcă, baracă, hîj, saraĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
șoprón, șoproane, (șopru), s.n. – Construcție de lemn pentru protejarea furajelor împotriva ploii și zăpezii; oboroc. „Patru stâlpi de lemn lungi de 7 m., legați atât în partea de sus, cât și jos, cu bare de lemn în formă de pătrat, cu latura de circa 3,5 m. (...) Pentru ca fânul să nu se depoziteze pe pământ, la circa 50 cm. de pământ sunt așezate lese împletite din nuiele de alun. (...) Acoperișul are forma unei piramide” (idem). Construcții de acest tip au fost înregistrate în Olanda, având absolut aceiași structură și înfățișare precum cele maramureșene (Paul Petrescu). – Din germ. Schoppen (DER, DEX).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
șoprón (șo-pron) s. n., pl. șoproáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită șopron n. podul grajdului ce servă la conservarea nutrețului. [Și șop, șopru = nemț. SCHOPPE, SCHOPPEN].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Șopron n. 1. comitat în Ungaria: 246.478 loc.; 2. (nemț, Oedenburg), oraș in comitatul cu acelaș nume: 33.478 loc. (sași, unguri și slovaci).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ȘOPRÓN, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru uneltele agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șópru s. n.] – Din germ. Schoppen.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ȘOPRÓN, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru unelte agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șópru s. n.] – Din germ. Schoppen.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a șoprón (Munt. Mold. sud) n., pl. oane și șopru (Munt. Olt. Trans. Maram.) n., pl. urĭ și șoapre (germ. schoppen, schuppen, fr. échoppe, engl. shop; ceh. šopa, pol. szopa, sîrb. šupa. V. șop). Adăpost de scîndurĭ (șură) de ținut lemne, butoaĭe, trăsurĭ și alte lucrurĭ de ale gospodăriiĭ. – În Dor. șopru e un acoperemînt de stuf pus direct pe pămînt. – Și șoprán, pl. e (Hațeg). V. grajd, hambar, hangar, remiză, gașcă, baracă, hîj, saraĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
șoprón, șoproane, (șopru), s.n. – Construcție de lemn pentru protejarea furajelor împotriva ploii și zăpezii; oboroc. „Patru stâlpi de lemn lungi de 7 m., legați atât în partea de sus, cât și jos, cu bare de lemn în formă de pătrat, cu latura de circa 3,5 m. (...) Pentru ca fânul să nu se depoziteze pe pământ, la circa 50 cm. de pământ sunt așezate lese împletite din nuiele de alun. (...) Acoperișul are forma unei piramide” (idem). Construcții de acest tip au fost înregistrate în Olanda, având absolut aceiași structură și înfățișare precum cele maramureșene (Paul Petrescu). – Din germ. Schoppen (DER, DEX).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
șoprón (șo-pron) s. n., pl. șoproáneSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită șopron n. podul grajdului ce servă la conservarea nutrețului. [Și șop, șopru = nemț. SCHOPPE, SCHOPPEN].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Șopron n. 1. comitat în Ungaria: 246.478 loc.; 2. (nemț, Oedenburg), oraș in comitatul cu acelaș nume: 33.478 loc. (sași, unguri și slovaci).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ȘOPRÓN, șoproane, s. n. Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru uneltele agricole, nutreț și vite; șoproneață. [Var.: șópru s. n.] – Din germ. Schoppen.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)