SOPÓR s. n. (Med.) Stare patologică de somnolență. – Din fr. sopor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a SOPÓR s.n. (Med.) Stare de somnolență vecină cu coma. [< fr. sopor, cf. lat. sopor].
Sursa: Dicționar de neologisme
SOPÓR s. n. stare de somnolență patologică în care contactul cu ambianța se face dificil, fiind întrerupt de perioada de somn. (< fr., lat. sopor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
SOPÓR s. n. (Med.) Stare patologică de somnolență. – Din fr. sopor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) șopór, șopoáre, s.n. (reg.) torent, puhoi.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme