ȘARAMPÓI, șarampoi, s. m. (Reg.) Par lung și gros, folosit pentru a face garduri, picioare de pod etc. – Din magh. sorompó.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a șarampói (șarampói), s. m. – (Mold.) Stîlp, țăruș, bulumac. – Var. Banat șărămpău. Mag. sarmapó (Tiktin), cf. sb. šarampov „șanț”.Sursa: Dicționarul etimologic român
șarampóĭ m. (ung. sarampó, sorompó, barieră [d. germ. schranke, barieră], de unde și turc. șaranpol, palisadă, și sîrb. šarampov). Nord. Par: șarampoiĭ unuĭ gard de nuĭele. – Și -mpăŭ, în Trans. șorompăŭ, pl. ăĭe.
Sursa: Dicționaru limbii românești
șarampói (reg.) s. m., pl. șarampói, art. șarampóiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită ȘARAMPÓI, șarampoi, s. m. (Reg.) Par lung și gros, folosit pentru a face garduri, picioare de pod etc. – Din magh. sorompó.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)