Am găsit 3 definiții pentru cuvantul/cuvintele întărâtare:

ÎNTĂRÂTÁRE, întărâtări, s. f. Acțiunea de a (se) întărâta; iritare; surescitare; agitație, incitare. – V. întărâta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

întărâtáre s. f., g.-d. art. întărâtắrii; pl. întărâtắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită


ÎNTĂRÂTÁRE, întărâtări, s. f. Acțiunea de a (se) întărâta; iritare; surescitare; agitație, incitare. – V. întărâta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

întărâtare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul întărâta