ÎNSORÍT, -Ă, însoriți, -te, adj. (Despre locuri, clădiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel, luminos. – V. însori.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a *însorít adj. (după fr. ensoleillé). Plin de soare.
Sursa: Dicționaru limbii românești
însorit a. luminat de soare: dimineață însorită.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ÎNSORÍT, -Ă, însoriți, -te, adj. (Despre locuri, clădiri etc.) Luminos. ♦ (Despre timp) Cu soare; senin. ♦ Fig. Vesel, luminos. – V. însori.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
însorit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul însori