ÎMPROSPĂTÁ, împrospătez, vb. I. 1. Tranz. A face să fie din nou proaspăt, prin schimbare, prin înlocuire. 2. Tranz. și refl. A (se) reînnoi. ♦ A (se) înviora. – În + proaspăt.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a împrospătá (a ~) vb., ind. prez. 3 împrospăteázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
împrospătà v. 1. a face proaspăt, a reînnoi; 2. fig. a aduce din nou aminte.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ÎMPROSPĂTÁ, împrospătez, vb. I. 1. Tranz. A face să fie din nou proaspăt, prin schimbare, prin înlocuire. 2. Tranz. și refl. A (se) reînnoi. ♦ A (se) înviora. – În + proaspăt.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)