împiciorogá, împicioroghéz, vb. I refl. (reg.) 1. (despre pui de animal) a se pune pe picioare, a începe să meargă. 2. (despre oameni bolnavi) a se pune iar pe picioare, a se scula de pe boală, a se întrema.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
!împiciorogá (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 se împiciorogheázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită