imbír, V. ghimber.
Sursa: Dicționaru limbii românești
îmbír s.n. (reg., înv.) plantă originară din India, a cărei rădăcină are gustul piperului; ghimber.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
îmbir n. Bot. ghimber. [Pol. IMBIR].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a