ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a ZĂRGHÍT, ZĂRGHÍTĂ, zărghiți, zărghíte, adj. (Mold.) ~ (prob. pron. locală a lui zărvit, v. zărvi)Sursa: Dicționarul etimologic român
ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – V. zărghi.Sursa: Dicționarul limbii române moderne zărghít, -ă adj. (d. zărvit). Mold. Fam. Țicnit, nebun.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ZĂRGHÍT, -Ă, zărghiți, -te, adj. (Reg.) Smintit, țicnit, zăpăcit. – Et. nec.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) ZÂRGHÍT, -Ă, zârghíți, -te, adj. v. zărghit.
Sursa: Dicționarul limbii române literare contemporane
zârghit a. Mold. țicnit (CR.). [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
zărghit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul zărghi